In lumea licuricilor cu Eric Carle

martie 17, 2014 de ursuletinazdravani 5 comentarii

Natura creata de Dumnezeu este uimitoare, fascinanta. Doar analizand un fir de iarba, urmarind pe cer un nor pufos, privind cu drag un mielusel alb ce zubrda in iarba…realizezi cat de complex, de perfect a fost creat tot ceea ce se afla in jurul nostru.

Licuriciul mi se pare o insecta uluitoare- o lanterna in miniatura :). Mi-ar placea asa de mult sa stau intr-un cort noaptea si sa privesc prin usa de panza intredeschisa zborul luminos al licuricilor ce s-ar invarti in jurul cortului. 🙂

Astazi, si ursuletii au facut cunostinta cu micutii licurici. Ar fi fost grozav sa ii avem in curte si sa-i pandim noaptea in timp ce zboara.

Cumparasem in urma cu vreo 4 luni din magazinul Julia Toys o carte scrisa de Eric Carle despre un licurici. Era scrisa in limba germana, dar cand am vazut cine este autorul, nu am mai stat pe ganduri, stiam ca sigur voi gasi pe undeva textul in limba engleza.

Inainte de a deschide micuta noastra comoara despre licurici, am vrut ca cei mici sa afle mai multe despre aceste insecte. Stiau si ei ca sunt niste insecte care lumineaza, pentru ca si-l aminteau pe Scaparici, simpaticul prieten al zanutei Tinker Bell.

sursa foto

Dar chiar acum, in timp ce scriu mi-am adus aminte de un alt Scaparici , un licurici ce nu mai putea lumina din filmul pentru copii ” Maria Mirabela” .

sursa foto

Am gasit un articol interesant, scris exact pe intelesul copiilor despre licurici chiar aici.

sursa foto

Am aflat ca fetele licurici sunt mai mari ( 2, 5cm) si mult mai stralucitoare decat baietii licurici ( acestia ajung doar pana la 1,5 cm).

Traiesc in Australia, sudul Angliei, prin Scotia, Noua Zeelanda si Tasmania.

Creeaza un miracol – niste lanturi ( sau tuburi) stralucitoare uimitoare, care au devenit puncte de atractie pentru turisti. Aceste tuburi pot avea si 1 metru lungime si sunt de o frumusete extraordinara.

Mananca melci micuti si alte insecte.

Nu sunt o prada usoara, pentru ca pradatorii nu-si explica de ce lumineaza si le este teama sa se apropie de ei.

Stiam deja foarte multe despre licurici, asa ca povestea scrisa de bunicul ( asa ii spun ursuletii ) Eric Carle ne astepta.

Intr-o singura carte, cei mici pot invata atatea- de aceea imi plac atat de mult cartile acestui scriitor. Si tot ceea ce pot invata este invaluit intr-o poveste captivanta.

Un micut licurici se simtea tare singur si pleaca in cautarea prietenilor sai.

Dar in micuta lui cautare, intalneste tot felul de lumini in noapte. De fiecare data crede ca sunt alti licurici, dar ba era o fereastra luminata, ba un bec, o lanterna, un felinar sau ochii stralucitori ai cainelui sau a unei pisici.

In cele din urma, isi intalneste prietenii si , impreuna, deseneaza cerul noptii cu zborul lor luminos.

De mult doream sa le fac micutii licurici din carte . I-au indragit tare, tare mult. Am facut 18 licurici, pentru ca in ultima pagina a cartii apar 18 insecte stralucitoare :).

ultima pagina

Si micutul A. i-a suprapus peste licuricii din carte. I-am spus sa fie atent si sa se uite la pozitia lor : unii erau cu capsorul intr-o parte, altii zburau drept, altii stateau cu capul in jos. :).

Spuneam ca dintr-o singura poveste, cei mici pot afla foarte multe. Aici au aflat ce surse de lumina folosim noaptea: lanterna, becul, felinarul, artificiile, lumanarea. De asemenea, a fost un prilej grozav ca sa discutam despre licurici si sa aflam de ce lumineaza noaptea. Pentru ca au in abdomen tot felul de substante, care, amestecandu-se produc acea lumina.

Daca va uitati cu atentie pe desenele facute de scriitor ( caci tot el isi deseneaza povestile), veti observa o bogatie de culori, de contraste. Veti vedea ca nu este folosita o singura nuanta de albastru, de exemplu , ci veti vedea o combinatie de la albastru deschis pana la cel mai inchis.

Foarte incantati de micutii lor licurici , ursuletii si-au propus sa ii scoata la aer in curte. Le-am dat doua borcanele mici ca sa ii poata transporta.

Micutul A. i-a pus cu grija pe toti la soare ca sa se incarce cu lumina :). Eu i-am spus ca licuricilor le place umezeala, dar el s-a gandit ca totusi si soarele le poate fi un bun prieten .

Seara, au avut parte de o surpriza frumoasa.

Eu am facut abdomenul licuricilor din argila fosforescenta :). Asa ca, i-am pus pe un cer din orez colorat in albastru, am inchis lumina si uimitor…licuricii nostri luminau asa de frumos!! Imi pare rau ca nu am putut suprinde acest moment cu camera foto ( nu a mers sa -i fotografiez).

O alta surpriza, de data aceasta si pentru mine, a fost gasirea unui material superb in limba romana despre povestea Licuriciului singuratic aici pe blogul Gabi . csms . Acolo aveti si fise de lucru. D. ne-a citit singur, cu voce tare, intreaga poveste.

Va spunem noapte buna, lasandu-va in compania unei privelisti feerice create de licurici :).