2012 in review pentru ursuletinazdravani :)

Desi am pregatita o postare speciala despre anul nostru de blogging, pentru ca wordpress ne-a facut cadou acest review pentru bloggerii ce detin un blog pe site-ul lor, il publicam cu drag :). A fost interesant pentru mine sa aflu cateva lucruri noi despre blogul nostru .  🙂

Here’s an excerpt:

19,000 people fit into the new Barclays Center to see Jay-Z perform. This blog was viewed about 110,000 times in 2012. If it were a concert at the Barclays Center, it would take about 6 sold-out performances for that many people to see it.

Click aici pentru a vedea raportul complet.

Daruri de Craciun

O intrebare  foarte des auzita de cei mici in aceasta perioada este : ” ce cadou ai gasit sub brad? ce ai primit de Craciun? ” Si cel mic incepe sa povesteasca cu mult entuziasm despre minunile ce le-a descoperit sub bradutul sau.

Ca multi alti parinti, ne-am pregatit din timp pentru cadourile ursuletilor. IN afara de carti, nu am cumparat jucarii noi. Chiar nu am vrut sa arunc banii aiurea si sa dau pe cine stie ce jucarie sofisticata 2 milioane…cand de acei bani puteam gasi mai multe jocuri la preturi foarte convenabile si intr-o stare excelenta. Si in plus, cel mic nu incepe sa analizeze daca ceea ce a gasit acolo este nou sau nu…pur si simplu se bucura …

Nu am pus multe sub brad…cu cat sunt mai multe jucarii, nu se bucura cum trebuie de ele…nu le pot indragi pe toate…se plictisesc….si chiar pot deveni agitati si nervosi vazand atatea.  Si e bine sa fim moderati in toate, mai ales ca vremurile in care traim sunt grele..

Ce am gasit sub brad? 🙂

Cate un pachetel pentru fiecare : aveau acolo un joc si o carte. Pentru ca le-am dat cadourile un pic mai devreme (eu eram la serviciu in ziua de Craciun), nu am reusit sa mai iau coala colorata…dar m-au salvat stampilele foarte simpatice cumparate la un pret grozav de la Julia Toys. Le-am strecurat printre cadouri sa para mai vesele. Sigur era un cadou si pentru Azorica, catelusa noastra…o carticica despre catei pe care D. a indragit-o enorm. A fost tare fericit pentru ca ne-am gandit si la ea.

JOcurile au fost primite cu drag, dar fiind educative, nu au fost analizate prea mult timp :)…cu siguranta ne vor tine ocupati de acum incolo in zilele friguroase de iarna.

Ambele jocuri au fost cumparate tot din magazinul JUlia Toys la un pret foarte bun si intr-o stare impecabila (de fapt unul dintre jocuri era nou).  Cand vom avea putin timp le vom prezenta pe indelete :).

Dar, asa cum ma asteptam cadoul surpriza si cel mai indragit a fost acesta: o casuta facuta de mami , mobilata cu un mobilier din lemn. Si…niste masinute , omuleti si alte accesorii Playmobil  . Le-am cumparat second de pe okazii la un pret foarte mic (aceste jucarii sunt foarte scumpe, nu mi-as fi permis nicidecum sa le iau noi). Au fost foarte fericiti cand le-au zarit…nu se mai saturau sa se joace cu ele.

Casuta nu a aratat asa cum mi-am dorit eu…nu am gasit cutia potrivita, se taia si foarte greu, dar piesa de rezistenta a fost podeaua cu autocolant ce imita parchetul si gresia alunecoasa cum ii spunea D. :).

Sa va aratam cateva poze, nu? 🙂

Si multimea de omuleti (sigur printre ei erau si alti omuleti cumparati dinainte) aranjati de D. pentru poza ca sa vada bunicii ce au primit ei.

Aici, ursuletul A. incepuse deja sa mute mobila din casa pe covorul cel mare…i se parea ca sta mult mai bine acolo . 🙂

Ii multumim din suflet lui Dumnezeu pentru ca am reusit sa le facem celor mici cadouri ; multi alti copii nu au avut parte de un astfel de Craciun fericit :(.

Le-am spus celor mici ca este frumos sa fim multumitori pentru absolut tot ceea ce primim, chiar daca acel lucru nu este cel dorit de noi. Si ca noi, suntem mult mai fericiti si mai impliniti atunci cand daruim si nu cand primim.E adevarat, sunt inca mici sa inteleaga acest lucru, dar in timp cu siguranta isi vor insusi aceasta invatatura.

Si sa nu uit: doresc sa le multumesc din tot sufletul celor ce ne-au trimis cadouri….am ramas coplesita de dragostea si atentia voastra! Sunteti minunate! 🙂

In final, inchei spunandu-va o mica poveste, pe care cu siguranta unii dintre voi s-ar putea sa o stiti.

Este preluata din cartea „SECRETUL MULTUMIRII” .

„Intr-un orasel traia o fetita si taticul ei. Acesta era preot intr-o biserica. Mama murise demult. Ei erau foarte saraci si traiau din mila enoriasilor. Se apropia Craciunul si fetita, Pollyana , isi dorea enorm sa primeasca o papusa.

A sosit si ziua mult asteptata…si in biserica lor s-au adus cateva daruri. Si Pollyana a primit si ea o cutie mare. Cu siguranta, cu manutele frematand de emotie, a deschis cutia cea mare…fiind sigura, sperand ca acolo sa fie papusa mult asteptata. Dar…acolo nu erau decat niste carje. S-a intristat si a inceput sa planga….cum sa nu plangi cand primesti asa ceva, mai ales ca eSTI doar un copilas? Tatal ei, un om foarte intelept (cu siguranta ca in sufletul lui de tata suferea si el) i-a spus : „draga mea, stiu ca esti foarte trista…si e normal…dar as vrea sa fii bucuroasa si multumitoare pentru un lucru: ca tu NU AI NEVOIE DE ACESTE CARJE! CA TU AI PICIOARE SANATOASE SI POTI MERGE, POTI ALERGA! A fost o lectie dura pentru un copil asa de mic….dar o lectie ce i-a schimbat viata. De atunci, a invatat secretul multumirii si se bucura de orice lucru, oricat de marunt ar fi fost.

Chiar va indemn sa cititi cartea (eu cred ca am citit-o de vreo 3-4 ori)…va va molipsi si pe voi nobilul sentiment al multumirii.

Va doresc in continuare o inima vesela, multumita si multa pace sufleteasca!

Cadouri mici si dulci

Nu-i asa ca biscuitii de casa aromati nu ar trebui sa lipseasca in aceste sarbatori? Mai ales ca este un prilej minunat ca sa-i pregatiti cu cei mici.

Nicoleta, iti multumesc ca ai impartasit cu noi aceasta reteta  minunata.

Sunt absolut deliciosi! Cred ca sunt cei mai buni biscuiti pe care i-am facut pana acum :). Reteta o gasiti pe blogul NIcoletei…cand veti vedea  si pozele ei, sigur

veti dori sa-i pregatiti si voi :).

Noi am daruit mici „pachetele” cu biscuiti verisorilor nostri dragi (eu am lasat si bucatele mai mari de caramel).

Ne primiti cu colindul? :)

„ Bucuria magilor si a pastorilor din campia Betleemului sa va umple inimile de bucurie! Isus S-a nascut…primiti-L cu drag in casa si inima voastra!”

Ca si familie, am dorit mult sa va colindam in acest an….asta in loc de o felicitare :)…si sa va dorim din tot sufletul sa aveti sarbatori binecuvantate!

Cu drag, cei doi ursuleti, mami si tati  🙂

Si un colind foarte vesel dedicat celor mici 🙂

Povestea magarusului

V-ati gandit vreodata ca si eu, un biet magarus sunt un personaj important al acestei sarbatori de iarna?

As vrea sa va povestesc cum am trait eu primul Craciun din viata mea.

Intr-o zi, pe cand stateam cu alte animale , foarte linistit in grajd.

…ii vad pe stapanii mei, Iosif si Maria ca ma incarca cu felurite bagaje si ma pregatesc de drum…parea ca vor face o calatorie destul de lunga. Tare eram curios sa stiu unde vom merge.

Si am mers, am mers…..deja ma simteam atat de obosit…nu va mai spun de Maria….era si ea atat de obosita, mai ales ca , in burtica ei se afla un bebelus.  Tare ne doream cu totii sa gasim un loc unde sa ne putem odihni.

Am ajuns intr-un orasel…ce zarva era acolo! ce aglomeratie! Iosif si Maria au batut din usa in usa….nimeni nu ii primea…nu erau locuri …In cele din urma, un om bun la suflet le-a gasit loc intr-un grajd. Acolo, am fost intampinati de niste vacute tare prietenoase :). In sfarsit, Maria se putea odihni.

Nu a trecut mult timp si Maria a adus pe lume un bebelus tare scump. Si nu cred ca ati mai auzit asa ceva! Bebelusul acesta era deosebit, special….niste ingeri au trimis pe pastorii din localitate sa vina la grajd si sa se inchine Pruncului. Ba au venit si niste oameni bogati care i-au adus daruri scumpe.

Eram atat de fericit ca am fost si eu folosit in ziua aceea atat de importanta pentru toata lumea.

Magarusule drag, esti asa de pufos si credincios…si te iubim…iti multumim pentru povestea ta minunata! 🙂

Pizza ursuletilor

Pentru ca e dimineata si nu am mai postat de vreo doua zile, va invitam la o pizza :)…hmmm…acum reeditez…e seara, dar postarea am scris-o dimineata :).

Din cand in cand, va aratam retetele noastre preferate…poate vor fi o sursa de inspiratie si pentru voi. Desi nu este o mancare traditionala de Craciun…ne place sa o pregatim in aceasta perioada.

IMi place ca , atunci cand facem pizza, toata familia este implicata :D. Tati taie ciupercile, sunca, cascavalul…baietii sunt cufundati cu manutele in aluat si apoi pun peste el ingredientele…si tot asa.

Pai sa va spunem reteta , nu?

Reteta de aluat am gasit-o acum doi ani intr-o revista Practic si de atunci nu am mai schimbat-o.

De ce aveti nevoie ? Scriu ingredientele pentru o portie (eu am tava mare, rotunda de cuptor electric , rusesc….daca voi aveti tava mare de aragaz si doriti ca blatul sa fie mai subtire…e ff probabil sa nu puneti tot aluatul).

– 60 ml lapte

-60 ml ulei masline

– 100 ml apa minerala sau sifon

– 1 lingurita rasa sare

– 1 lingurita rasa zahar

– 3 sferturi dintr-un cub de drojdie

– 320 gr faina

– 1 ou

INcalziti un pic laptele in care ati pus lingurita de zahar. Adaugati drojdia  si o lingura de faina…si lasati maiua sa creasca.

INtre timp, cantariti faina , adaugati uleiul, apa minerala, sarea si oul. Puneti si maiaua. Framantati (daca vi se pare ca e prea moale , mai adaugati putina faina, dar nu prea multa…trebuie ca aluatul sa fie moale). Lasati la crescut vreo 40 de minute.

INtindeti aluatul si puneti-l in tava . Peste aluat eu pun prima data sosul de rosii. Eu folosesc sos de rosii Nestia de la LIdl ( 2,90 ron); in acesta adaug putina sare si oregano. PUn cam o cana de sos.

Deasupra adaug ce ingrediente ne plac: ciuperci, sunca , salam….etc. De obicei, nu mancam mezeluri, dar in pizza punem.

Presez cu mainile toate ingredientele, astfel atunci cand este servita pizza, acestea nu vor cadea de pe felie. Adaug si doua oua batute (stiu ca nu toate gospodinele pun oua la pizza).

Asa arata inainte de coacere : )

O pun la cuptor. Cascavalul ras il pun doar cu 5 minute inainte de a o scoate din cuptor.

INtre timp, ursuletii ma tot intreaba cand e gata pizza si sunt tare dezamagiti cand tot intru pe usa si vin cu mana goala :D.

Gata…pizza poate fi servita!

Pofta buna daca va place reteta noastra! 🙂

Eu si Omul de zapada

D. al nostru, fiind un baietel tare sensibil se leaga afectiv de orice ii este drag. Daca acel lucru se pierde/dispare sufera foarte mult. Stiu cu cine seamana :)…asa ca il inteleg foarte bine.

Tati i-a construit un om de zapada in curte.

…si, intr-o zi, tot uitandu-se pe geam…il vad ca plange. Bineinteles ca l-am intrebat ce are. M-a intrebat:” mami, nu-i asa ca omul meu de zapada se va topi? ” …si iar alte lacrimi.

Ca sa-l inveselesc, i-am spus…” D. fiecare anotimp are frumusetile lui…si orice lucru trece, dar va aparea iar…uite, iarna vom face oameni din zapada, primavara din pamant, vara din nisip si toamna din frunze”. Asa de mult i-a placut ideea, incat a inceput sa zambeasca…si a retinut atat de bine ce i-am spus…ca i-a povestit si lui tati…care e treaba cu oamenii anotimpurilor.

Am facut si o carte impreuna ” Eu si Omul de zapada”.

Are multe pagini cu tot felul de desene si activitati. Este preluata de pe Didactic ro si o puteti printa si voi de aici.

Am facut omuletii nostri de zapada ce i-au placut foarte mult.

Am urmarit impreuna un desen superb despre aventurile unui om de zapada tare nazdravan si a unui baietel. Coloana sonora este minunata, rascolindu-ti sufletul si trezindu-ti o multime de amintiri din copilarie…Recunosc ca nu mai vazusem filmul…finalul l-a intristat pe masura de mult….si iar a plans caci acel om era atat de plin de viata….si  in final….se topeste…

Asa ca l-am  strans in brate …si i-am reamintit…. ca in fiecare iarna ne vom reintalni cu omul lui de zapada si..pana atunci , in celelalte anotimpuri, ne vom bucura de oamenii din nisp, pamant si frunze. 🙂

 

 

 

 

O invitatie speciala -detalii tehnice

Acest articol l-am scris ca sa dau cateva detalii legate de articolul O invitatie speciala, unde am facut o mini sceneta cu figurinele din aluat si omuleti PLaymobil.

Mi-am dorit tare mult sa le fac ursuletilor o scena a nasterii Pruncului Isus.

Cand am zarit scena Cameliei, incredibila si nespus de frumoasa….m-am gandit ca am putea face si noi ceva cat de cat asemanator…noi nu avem maiestria ei.

CU argila nu puteam lucra (nu am cuptor la aragaz si trebuie unul cu setare de temperatura), cu plastilina Amos ar fi fost prea scump…asa ca m-am oprit la plastilina de casa, cel mai ieftin material de lucru.

Am folosit de data aceasta o alta reteta de plastilina, gasit intr-un din cartile de la editura Casa: Figurine si ornamente din aluat.

Toate ingredientele se masoara in ml (eu am folosit o cana gradata)

-470 ml faina

-300 ml sare

-200 ml apa calduta

-25 ml ulei

-15 ml glicerina boraxata (se gaseste la farmacie)

Se amesteca faina si sarea. Se adauga  treptat ingredientele lichide. EU am mai adugat totusi faina…pana cand aluatul nu s-a mai lipit de maini. Acesta trebuie sa fie usor de modelat in cele din urma.

Asa au aratat cateva dintre figurine dupa coacere.

Atunci cand lucrezi figurine 3D din plastilina de casa, trebuie sa te „misti” repejor…pentru ca plastilina se inmoaie si figurinele nu raman asa cum le modelezi. Eu facusem omuletii mult mai supli, dar in timp ce lucram, corpul se lasa si se „bomba” :)…asa ca toti omuletii seamana un pic cu  figurinele Fisher Price. pe noi nu ne-a deranjat acest aspect. 🙂

Partile figurinelor se lipesc intre ele umezindu-le putin cu o pensula cu apa.

De asemenea, si animalutele au fost greu de modelat. Voi incerca data viitoare, sa fac aluatul totusi un picut mai tare ca sa nu se mai lase.

Dupa coacere, am dat omuletii cu aracet (am incercat sa ii vopsesc direct, dar nu mergea…nu se prindea bine vopseaua pe aluat). Dupa vopsire (am folosit acuarele tempera  si vopsele fingerpaint-merg ff bine) , i-am dat cu lac non toxic . Aratau tare frumos…dar dupa vreo jumatate de ora….luciul a devenit mat si vopseaua s-a crapat pe alocuri :(. Deci, a avut loc ceva interactiune intre lac si sarea din plastilina…noi am mai facut astfel de figurine , dar nu am mai patit asa ceva.

M-am sfatuit si cu Camelia si mi-a spus ca cel mai bine ar fi sa dau figurinele cu  lac fixativ. Vom incerca si asa…pentru ca doresc sa mai fac o iesle cu figurine -un cadou de Craciun pentru cineva drag.

Unele figurine din sceneta noastra prezentata in postul anterior nu au fost vopsite. D . era tare nerabdator sa facem sceneta, asa ca le-am lasat asa.

Grajdul nostru a fost o cutie din carton in care am pus pietre mari si lucioase (le-am cumparat din magazinul nostru cu chilipriruri cu 2 ron saculetul ).

D. a facut cerul : pe o coala albastru inchis a lipit cu sticky tack stelute aurii.

Ursuletul cel mic era tare incantat de pietre si nu stia cum sa le sustraga din scena :D.

Si scena gata montata cu figurinele . Nu am avut 3 magi (2 dintr ei au suferit un accident in timpul coacerii :))) -nu am putut face personajele intr-o singura zi…asa ca am pastrata aluatul si cei doi magi i-am facut dupa 3 zile….asa a aluatul s-a dospit cam tare…si acestia nu au iesit cum trebuie). Dar , cat de curand vom completa numarul magilor. E adevarat ca Biblia nu ne spune numarul magilor, a fost dedus pentru ca au fost aduse cele 3 daruri: aur , smirna si tamaie.

Sfatul meu este ca totusi sa se lucreze toate figurinele in aceeasi zi si tot atunci sa se si coaca. Au iesit mult mai bine cele facute in prima zi.

Desi nu a arata totul asa cum ne-am fi dorit, ne-a placut mult ce am realizat…trebuie sa le si finalizam.  Sunt tare fericita ca am putut sa le fac ursuletilor scena nasterii… mai ales ca lor le-a placut tare mult.

Atunci cand am prezentat sceneta , am folosit diferite fonduri muzicale, am cantat impreuna colinde….ca sa simtim atmosfera de sarbatoare. Sigur, ursuletii au intervenit cu ideile lor nastrusnice: de aceea vedeti din cand in cand, cate un politist, cate o masinuta…. 🙂

Prezentarea povestirii despre nasterea Pruncului ISus in moduri inedite este foarte potrivita pentru copii mici  si o vor tine minte mult timp, mai ales daca prezentarea este facuta cu ajutorul lor, al copilasilor.

O invitatie speciala

Cum nu ai primit si tu o invitatie ??? Nu fi trist, uite o poti lua chiar de aici!     🙂

In micul nostru orasel a avut loc astazi la teatrul MInipolis o sceneta superba  „Adevaratul Craciun”.  Toti omuletii din oras s-au grabit sa vina ca sa prinda cele mai bune locuri.

Scena era pregatita, actorii gata pentru prezentarea lor….

Orchestra se pregatea si ea si canta deja , in surdina un colind…

Dintr-o data, oitele nazdravane au iesit din scena si au fugit pe culoar…bine ca oamenii de ordine au fost pe faza si au reusit sa le aduca inapoi pe toate :).

Gata….sala s-a umplut….s-a facut liniste….teatrul a inceput …

” Povestea aceasta este adevarata…..asa cum orice poveste din Sfanta Scriptura este adevarata…demult, intr-un mic orasel din ISrael…un inger a venit la o fecioara pe nume MAria…

Si Maria si Iosif au mers…au mers….pana a ajuns la Betleem.

SIngurul loc in care au putut ramane peste noapte a fost un grajd saracacios. Acolo, s-a nascut Pruncul ISus.

Era un bebelus atat de scump….de pur…de minunat….

IN timp ce parintii isi admirau copilasul, pe camp in acelasi orasel niste pastori au trait o experienta de neuitat. Cerul s-a luminat si un inger le-a vorbit: „Nu va temeti, caci va aduc o veste buna…astazi in cetatea lui David vi s-a nascut un mantuitor care este Hristos DOmnul….”

si i-a indemnat pe pastori sa mearga la iesle si sa I se inchine.

Pastorii, insotiti de oitele lor au pornit deindata sa gaseasca Pruncul nou nascut . Tare s-au bucurat cand L-au gasit acolo unde le spusese ingerul.

Nu mica le-a fost uimirea cand au vazut apropiindu-se de grajd niste oameni in straie bogate, cu bratele pline de daruri scumpe. Acestia le-au spus: „suntem veniti din departare…..am mers calauziti de o stea stralucitoare…stiam ca aici trebuie sa ajungem…steaua aceea ne-a aratat ca , aici, s-a nascut un Fiu de Rege…si am venit sa ne inchinam inaintea lui cu darurile noastre: aur , smirna si tamaie”.

Toti din sala au aplaudat si au inceput sa cante unul dintre cele mai frumoase colinde ” O noapte preasfintita”….sunete frumoase se auzeau…..vocile celor mari impletite cu vocile calde si suave ale copiilor.

Si o dedicatie speciala pentru cel mai minunat personaj din sceneta….Pruncul ISus  ….marele copil D. a vrut cu mare drag sa-l prezinte doar pe El 🙂 .

Joc : Surprizele din brad

Un alt joc ce a avut mare succes la noi 🙂

Am facut un brad din doua coli de spuma. Pe acesta, am desenat  conturul unor capacele de la cutiile de lapte (eu am facut 25 de cerculete).

L-am lipit pe o coala colorata si acestea pe un carton gros.

Am cautat pe net imagini cu simboluri de Craciun. Aceleasi imagini le-am editat si le-am facut mici si mari (exact ca la jocurile de memorie, doar ca era diferita dimenisunea cardurilor din pereche) .

Am lipit cardurile mici in bradut.

Daca doriti aceste imagini, le puteti descarca de AICI  timp de 10 zile . Sunt doua fisiere : unul cu cardurile mici si celalat cu cele mari. IMi pare rau, imaginile nu sunt aranjate cum trebuie in pagina- le-am tot marit/ micsorat…dar le decupati si sunt ok pentru joc. 🙂

Imaginile mici le-am acoperit cu capacele si acum aveam un veritabil bradut impodobit cu globuri rosii.

Cardurile pereche de dimensiune mai mare le-am lipit/ascuns prin casa.

Si D.  lua un capacel si cauta repede perechea.

Pentru a ne amuza si mai tare si sa fie mai antrenant jocul, am folosit niste omuleti Playmobil si ne-am „prefacut” ca acestia trebuie sa ia, pe rand (sigur manuiti de D. )  capacelele si sa caute imaginile. Care era mai rapid si avea o privire mai agera? A fost o adevarata competitie. 🙂

Vreau sa va spun ca D. era atat de rapid si gasea atat de repede imaginile incat de-abia am reusit sa-i fac poze :D.  IMi tot spunea :” cat ai clipi…cat ai clipi …le gasesc!! ” 🙂 L-am rugat pe D., sa-mi si explice ce insemna fiecare simbo in parte.